Thursday, August 25, 2016



De ce, Cătăline?!



Tolontan e putin grasut, probabil un efect secundar. Pe lânga el Gâdea e "fit", Badea nici nu mai vorbesc. Probabil amândoi petrec la sala cam cat sta Cătălin aplecat peste anchete. Adica foarte mult.

Deși vădit obosit si cu cearcăne la ochi, Tolontan vorbește bine. Ii turuie gura ca o mitraliera, si raspunde întrebărilor fara sa mai aștepte semnul de întrebare, ca un elev eminent cu lecția bine Învățată.

Ăilalți doi sunt bulversați, cel putin Badea, blocat, are o privire bovina, capul înspre jos iar ochii sub sprâncene de zici ca Tolontan e vreo poarta noua. Într-un fel chiar este, la antene doar Dana Grecu mai turuie asa dar nu contra curentului cum face Tolontan. Asta e ceva nou. Cineva adica care sa le zguduie sediul lor cel proaspăt si nu oricum ci concis, organizat, articulat si argumentat.

Dar...

Cătălin folosește manusile, nu de box ci de cavaler. Încearcă sa dea si chiar da o nota de discuție amicala unui eveniment ce ar fi trebuit sa fie o execuție in direct.

De ce, Cătăline?!

Ăștia doi sunt mincinoși, asa cum ai spus de multe ori, iar postul lor face propaganda, asa cum stim cu toții.

Ăștia doi sunt responsabili pentru multe rele, si cu buna știința!

Ăștia doi nu sunt jurnaliști. Unul e pastor iar celălalt ar fi un foarte bun profesor de educație fizica si sport.





Cătăline, pentru medalia de aur ai nevoie si de ceea ce se cheamă "Killer instinct" Fetele de la scrima, daca procedau ca tine, nu treceau nici de calificări

Ai fi putut sa bati antena cu patruzeci si opt la zero si, astfel, sa dai adevărului o șansa.

Asa, a rămas ca ei, cred ca realizezi asta...

Lucian VASILIU

August 25, 2016



United airline flight #1728 de la Kahului la San Francisco

Monday, August 22, 2016





Fete si sabii



“How can she do that!?” Niki are ochii aia mari –mirati- si lipiti de ecranul minuscul al telefonului mobil unde vizionam amandoi, prin amabilitatea CBC, finala feminina la scrima de la Rio. “No comments”, doar imagini. Suntem in traffic, mergem la Kumon, eu conduc si am urechile palnie iar Niki e mesagerul: “32-25 Romania! 32-26! Yesssss, 33-26! They are like flying dragons, dad, wow, I really like their masks, look, they have Romanian flag printed all over their faces!” Mai sunt vreo opt secunde, Ana Maria Popescu se ghemuieste jos la podea precum o pisica, zici ca de frica adversarei care se repede cu tot ce are ea mai bun. Urmeaza o saritura de ghepard si de undeva, de sus, acolo unde asiatica nu pare sa poate ajunge ci doar privi, vine ultima atingere: 44-38! Romania castiga medalia de aur, dupa ce a eliminat in ordine Statele Unite, Rusia si in sfarsit China, adica singurele echipe de be boardurile de scor din ultimii douazeci de ani.

Avea sa fie singura medalie de aur de la Rio a Romaniei, care a terminat cu o zestre de doar 5 medalii pe locul 47. Inaintea Romaniei pe locul 46 este Indonesia. Imediat dupa pe 48 este Bahrein...



Minciuna, coruptia, furtul, prefacatoria, pacaleala in care traim cu totii fac performanta aproape imposibila. Romanii fie participa direct la distrugere incapabili de a supravietui cu altfel de metode fie indirect prin ignoranta, la moda acum pentru cei ce vor sa traiasca o viata frumoasa: nu ma intereseaza decat tot ce e frumos, optimist, restul nu e pentru mine, daca nu ma intereseaza inseamna ca nu exista. Un optimism bovin, bolnavicios, pana la urma tot o metoda de supravietuire. Nu imi e frica sa o spun. Sunt un optimist si deci pot recunoaste usor exagerarile.



La olimpiada de acum patru ani din 2012 Romania termina pe locul 27 cu 9 medalii.

In 2008 pe 17 cu 8, dar mai multe de aur

In 2004 pe 14 cu 19

In 2000 pe 11 cu 26

In 1988 Romania avea 24 de medalii dintre care 7 de aur si termina pe locul 8.

In 1984, la Los Angeles, Romania, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, termina competitia pe locul 2, dupa Statele Unite.

Aveam pe atunci 14 ani, eram la mare la Navodari cu cortul si priveam olimpiada la un televizor sport cuplat la bateria de la masina. Tocmai ce intrasem la liceu, era sa fie vara emanciparii mele.

...

Am vizitat recent Romania. Pot spune, metaforic, ca ne-au mai ramas doar fetele si sabiile.



Majoritatea ruginite insa, de atata tinut in teaca.

Lucian Vasiliu
Kihei, Maui, Hawaii, US
23 august 2016