Iubita mea, Irina, ii spunea mamei ei totul. Bai, da’ totul. Practic nu aveau secrete. Tin minte ca, atunci cand deabia ne cunosteam, unul din primele lucruri pe care le-am aflat despre Irina a fost maica-sa.
Initial ideea m-a surprins putin jenat, apoi insa am inteles relativ repede avantajele. Daca esti sincer - cum imi pusesem eu in cap sa fiu- nu pot fi decat avantaje dintr-o astfel de relatie, una in care mama si fiica –ambele foarte cerebrale- comunica efficient. O comunicare bazata –foarte important- nu pe obiceiuri (instinctuale sau nu) ci pe inteligenta. Irina vorbea cu maica-sa ca si cum ar fi vorbit cu propria ei constiinta. Iar eu am fost norocosul care avea sa descopere ca Irina avea o “constiinta” nu numai curata ci si inteleapta. Foarte tare, nu!?
...
Chiar nu stiu daca practica aceasta a venit o data cu experienta, sau poate se datoreaza faptului ca Irina este psiholog. Sau poate ca tocmai de aia este Irina psiholog, ma intelegi!?
...
Azi noapte mama Irinei a plecat.
Asta nu inseamna insa deloc ca Irina nu mai poate vorbi, ca si pana acum, cu mama ei. Stiu asta din propria mea experienta.
Lucian Vasiliu
Burlington/Iasi – 8 Noiembrie 2016.
No comments:
Post a Comment